Nils Frahm & Anne Müller - 7 Fingers

Incarcat cu o doza imensa de emotii, urmatorul album vine din partea unui cuplu extrem de talentat. Este vorba fireste de Nils Frahm, membru al Durton Studio, pianist desavarsit, ce-si trage influentele atat din muzica clasica cat si din cea contemporana si Anne Müller, bine-cunoscuta pentru colaborarile ei pentru Wolf-Ferrari-Ensemble si aranjamentele muzicale de vioara si violoncel. Impreuna ei reusesc sa sparga bariera muzicii clasice, combinand atmosfera cu o serie de loop-uri si cut-uri ce divid piesele in bucati minuscule, dar care in acelasi timp au o stransa legatura intre ele. Albumul surprinde si prin muzicalitatea sa, nedeslusita la o prima auditie, dar care se lasa subtil apreciata pe parcursul ascultarii.

Nils Frahm & Anne Müller - Long Enough




Tracklist
01 Teeth 4:04
02 7fingers 4:15
03 Let My Key Be C 5:51
04 Show Me Your Teeth 4:37
05 Because This Must Be 4:57
06 Journey For A Traveller 5:27
07 Reminds To Teeth 4:00
08 Duktus 3:50
09 Long Enough 5:56

10 albume


Am revenit!


Ne-am luat o vacanta putin mai lunga iar acum am revenit si vom continua in acelasi stil, asa cum (speram noi) va obisnuisem. Data fiind absenta, ne-am gandit sa ne revansam cu un mic cadou.
Pentru cei ce urmaresc articolele de pe blogul IDMentza, s-a realizat deja un tipar al stilului regasit aici. Da, fireste, este vorba de muzica electronica, muzica experimentala, muzica inteligenta si elaborata, de multe ori eclectica si de fiecare data meticulos redactata dar, printre aceste multe caracteristici, am reusit sa definitivam 3. Muzica regasita aici este intr-adevar demna de a fi numita muzica. Variatiile de game, progresii de acorduri cel putin originale, melodicul si ritmicul, masuri complexe, speciale, combinate in poliritmii, definesc primul criteriu - criteriul teoriei muzicale aplicate. Urmatorul criteriu, cel putin la fel de important, este sound design-ul. Pentru ca, in primul rand, este vorba de muzica electronica, sound design-ul joaca un rol major, iar "instrumentele" regasite reprezinta o forma de lucru care se ridica la un nivel deja artistic: ne referim fireste la sintetizatoare inedite, beat-uri si glitch-uri proaspete si pad-uri ambientale, complementare in spectrul unei piese bine-definite. Ultimul criteriu, dar poate cel mai important, este chiar combinatia primelor doua. Vorbim despre termenul de "groove". Nu cred ca se cere o explicatie a termenului. Este elementul ce ne face sa spunem despre o melodie: "este ceva nou!".
Avand la dispozitie criteriile de mai sus, am selectat 10 albume bune, de referinta, carora le vom face o scurta descriere. De notat este ca acesta nu este un top al celor mai bune 10 albume si nici nu am facut vreun clasament al lor. Ele sunt dispuse in ordinea aparitiilor, lasand ascultatorul sa decida pozitiile lor in clasament.

Plaid - Not For Threes

Primul album de referinta este "Not For Threes" si apartine unei trupe de referinta - Plaid. Sunt printre parintii IDM-ului melodic, iar albumele lor au fost o inovatie inca de la inceputul deceniului trecut si reusesc sa ne surprinda si in zilele noastre. Albumul reprezinta duetul( Andy Turner si Ed Handley) care, intr-o parere subiectiva, a devenit un curent, foarte popular in randurile ascultatorilor acestui stil. Ascultatorul distinge in multe piese cateva caracteristici comune: beat-ul in contratimp cu ritmica melodica, variatii de game in cadrul aceleiasi melodii si fireste abundenta deloc nepotrivita de sine-synths(sau mai simplu - foarte multi clopotei). De mentionat sunt colaborarile cu Bjork("Lilith") si Nicolette("Extork").



Plaid - Fer



Mr. Projectile - Pug Times


Cunoscatorii se vor intreba probabil de ce nu "Sinking"? De ce "Pug Times"? - Pentru ca anume acest album se distanteaza de ce a devenit ulterior o perioada neproductiva pentru Matthew Arnold, perioada ce inca continua, din pacate, iar "Sinking", desi un album bun, poate fi bine considerat un inceput al acestei perioade. "Pug Times", in schimb este un amestec dulce, putin piperat, de sunete "speciale", un amalgam de fraze muzicale construite progresiv si condimentate cu doze mari de experiment. Un dus de dimineata ce trezeste si improspateaza.



Mr. Projectile - Jumble





Abfahrt Hinwil - Links Berge Recht Seen


Urmatorul album este creatia lui Chris Cunningham si a lui Martin Haidinger, membri fondatori ai recunoscutului label Toytronic, unde este lansat atat albumul susnumit, cat si lucrari individuale ale lui Cunningham(Point 7 - "What?") si Haidinger(Gimmik - "Load error", "Rythmus der stadt EP", "Back to Basis", "News from the Past").
Albumul reprezinta o intreaga epopee a sound design-ului - de la sintetizatoare asemanatoare muzicii electronice a anilor '70 pana la cele tipice muzicii trance. Un album fara niciun complex si fara nicio limita, dar in acelasi timp un album original - de autor.



Abfahrt Hinwil - Tech 8



Gridlock - Formless

Un album atat de cunoscut incat nici n-ar trebui sa-i fac vreo descriere. "Formless" este intr-adevar o referinta - un echilibru perfect intre glitch-urile experimentale, cu origini intr-o alta sfera, mai putin melodica, mai mult experimentala a IDM-ului si coralele masive dar destul de intunecate(este evident daca ne uitam inapoi la primele albume ale lui Mike Wells, acum O2 si Mike Cadoo, acum Bitcrush, unde se experimenta de la electronic, industrial, pana la metal) reprezentate fidel de pad-uri si string-uri ce iau proportii uriase.


Gridlock - Invert






Proem - Socially Inept


Cu acest album urcam intr-o alta treapta a IDM-ului. Pe parcursul intregii sale creatii, Richard Bailey se lasa puternic influentat de sunetul specific Warp Records(inceputurile). "Socially Inept" nu constituie o exceptie. Lispeste insa nostalgia, ramasitele deceniului trecut in care se oscila intre electronicul clasic, de club si experimental. Astfel albumul defineste mult mai bine stilul abordat.
O alta caracteristica regasita in "Socially Inept" este ultima descrisa in introducerea acestui articol - groove-ul. Proem nu se abtine in a jongla cu ritmuri noi, dinamice, atmosfera redata pastrandu-se proaspata si originala.


Proem - Little a




Infinite Scale - Automated Compositios

"Automated Compositions" este cel de-al doilea EP al lui Infinite Scale, lansat in 2006 pe renumitul label britanic, Boltfish Records. Nu la intamplare s-a ales anume acest EP(in defavoarea LP-ului "Ad Infinitum" - 2009, Boltfish Records). Albumul caracterizeaza o atmosfera unica, elemente meticulos prelucrate, asortate cu beat-uri de dub si hip-hop(fireste, pastrand in continuare barierele stilistice). Sunetul este unul curat, pur, lasandu-ne sa ne pierdem intre acustic si electronic; progresiile si frazele muzicale dau melodiilor o nota nostalgica, dar in acelasi timp - optimista.

Infinite Scale - My Aquatic Life






Clark - Body Riddle

Albumul este lansat tot in 2006, la Warp Records, iar Clark era considerat atunci noul talent al marelui label. "Body Riddle" este special din toate punctele de vedere - combina frumosul cu agresivul, clasicul cu modernul, acusticul cu electronicul. Artistul da dovada de maturitate muzicala, indiferent ca e vorba de "Vengeance Drools", piesa dinamica, in care elementele de percutie si beat sunt redate intr-o maniera acustica, apropiata de natural sau ca e vorba de "Herzog" - un joc alert de arpegii, in care beat-ul este aproape inexistent, piesa reusind sa ne surprinda prin intensele modulatii si automatizari.

Chris Clark - Herr Bar






Kettel - Myam James part 1


Ne aflam in anul 2008 si ne oprim asupra unui artist desavarsit cu numeroase proiecte(Scone, impreuna cu fratii Funcken si Kettel&Secede sunt printre cele mai importante de mentionat) cu un album desavarsit. Am ales anume acest album, pentru ca este cel mai bine definit drept compozitie muzicala in raport cu stil si sound design. Aparent, albumul nu aduce nimic nou in lumina stilului, piesele sunt insa intr-atat de bine lucrate( si aici ma refer atat la un mixaj exceptional, cat si la constructia sintetizatoarelor, mai ales pe partea de bass) incat nu putem sa nu-l mentionam in acest top.

Kettel - Dolend






Polestar - Space Expances

Revenim la Boltfish Records, de aceasta data cu Polestar, care prin albumul "Space Expances" reuseste sa combine electronicul pur(definit de "warm pads", "saw synths" si nenumarate arpegii cu ele) cu o serie de glitch-uri, accentul punandu-se pe elementele de percutie, tipice IDM-ului, dar carora artistul le da viata - ascultatorul simte cum drumul stereo este populat, realizandu-se indirect o comunicare intre muzica si ascultator.
De mentionat este mixajul curat al melodiilor, fiecare element fiind puternic compresat evidentiindu-se astfel in contextul muzical.


Polestar - Watching the Aurora




Ochre - Like Dust of Balance


Ultimul album din aceasta serie este unul desavarsit in totalitate. Acesta este special din toate punctele de vedere: muzical, artistul isi depaseste propriile realizari din primele doua albume, si ajunge la o faza in care ascultatorul nu-si permite altceva decat sa analizeze minutios fiecare fraza muzicala, fiecare acord si fiecare nota. Sound design-ul denota profesionalismul artistului atat in lucrul cu elementele acustice, regasite din plin(atat in beat cat si in instrumente muzicale si anume - harpa, hang drum, chitara electrica si acustica, mandolina, pian) cat si in lucrul cu sintetizatoare si drum machines.


Ochre - The Balance

Стук бамбука в 11 часов / Stuk Bambuka v 11 chasov

Стук бамбука в 11 часов / Stuk Bambuka v 11 chasov (Bătaia bambusului la ora 11) este un proiect născut la sfârșitul anilor '80, în orașul Ijevsk, Republica Udmurtă a Uniunii Sovietice, care a înregistrat un singur album în 1991, Легкое дело холод / Liohkoe delo holod (Ușoară treabă frigul).


Faptul că înregistrarea acestui album s-a realizat anume în această zonă nu este, poate, întâmplător

pentru sunetul trupei. Încă de la primele note ești purtat într-o regiune rece, misterioasă, plină de

zgomote vagi, acompaniate vocal cu poeme suprarealiste sau texte din Kafka, Cortazar și Kobo Abe.


Este de asemenea relevant faptul că cei trei tineri muzicieni nu știau să cânte la nici un instrument

muzical, erau mai degrabă coleționari de sunete și zgomote, care, în combinație cu fâșâitul bandei

magnetofonice, ce dădea un white noise, cu intrumentele muzicale neacordate, notele experimentale

redate de sintetizator, au reușit să obțină un sunet propriu doar lor – ca o ciocnire de bețe de bambus

într-o seară târzie de iarnă.


Стук бамбука в 11 часов - Снежный Мёд




Tracklist:


01. Хрупко Двух

02. La Cheval de Ma Vie

03. Слабый Тигр

04. Снежный Мёд

05. Белый Чёрт Ландыш

06. Лоскуток

07. Береговая Осень

08. Канавелла

09. Стены и Туманы

10. Тяга

Digitonal - Be still my bleeping heart

Digitonal este proiectul lui Andy Dobson si Samy Bishai care s-a facut remarcat inca de la sfarsitul anilor '90, colaborand cu label-uri de renume - Toytronic, Seed sau Cactus Island Records sau cu nume mari, cum ar fi Kisrty Hawkshaw(voce), Kat Arney(harpa). Combinand muzica clasica si neo-clasica cu beaturile dure, uneori abstracte, dar in acelas timp minutios calculate, Digitonal si-a impus o autoritate pe scena muzicii electronice britanice, construindu-si o reputatie bazata pe prestatii elaborate si pline de dinamism(The Big Chill, Bestival, Dedbeat, Bloc Party sau Cheltenham, fiind printre cele mai cunoscute festivaluri la care au participat).
Albumul lansat recent pe
Just Music, dupa cum spune si din cover, este o retrospectiva a pieselor mai vechi. Tocmai din cauza asta nu ne referim neaparat la album, ci la intreaga creatie Digitonal, intrucat o regasim, intr-o forma trunchiata, fireste, in aceste 11 melodii.
Nu sunt mari schimbari de-a lungul celor 2 release-uri de durata de pana la aceasta colectie. Muzica totusi este voluminoasa- atat printr-o melodicitate complexa, plina de sentiment, cat si prin dualitatea perfect regasita in clasic alaturi de electronicul modern. Ambele parti sunt executate fara repros si indispensabile una de alta, remasterizarea unindu-le parca si mai puternic.

Digitonal - Come and play



Tracklist:

01. Come And Play
02. Snowflake Vectors
03. Overline
04. Seraphim (Angel Mix)
05. Cantus V
06. Antares (Yuri's Mix)
07. Cuetips
08. Vearth
09. Maris Stella
10. Drencrom
11. Amberkreiss

Seefeel - Faults


Pentru a putea vorbi de Seefeel in acest EP, trebuie sa facem o scurta calatorie in trecut, pentru ca sunt deja aproape 15 ani de la ultimul album al lor, iar "Faults" prezinta oarecum o amintire a sound-ului de atunci(mai mult pe piesa care poarta si numele albumului - "Faults"), in combinatie cu toate schimbarile care au avut loc de atunci(o metamorfoza subtila de la shoegaze-ul anilor, impreuna cu synth-uri prelucrate minutios - originalitatea fiind obtinuta prin experiment - la influentele sunetului modern, despre care acum 15 ani inca nu se stia, inspirate din scena dubstep britanica). Schimbarile apar fireste si cu aparitia a doi membri noi(pe langa deja cunoscutii Mark Clifford si Sarah Peacock) - Shigeru Ishihara si Iida Kazuhisa(pe partea de ritmica).
Sunetul nou si proaspat regasit in aceste 4 piese promite o intoarcere, promite un colectiv de oameni care inca nu s-au saturat sa-si imparta creativitatea, desi pareau deja istorie.

Seefeel - Faults





Tracklist:

1. Faults
2. Crowded
3. Folds
4. Clouded

Roel Funcken - Vade

Luam una bucata Funckarma si o impartim la doi. Rezultatul? - fireste Roel Funcken(cealalta bucata fiind fratele sau - Don Funcken). Si nu doar Funckarma, ci nenumarate proiecte( Quench, Scone etc.) il gasesc in roluri importante pe Roel. De-a lungul anilor, impreuna, cei doi frati au reusit sa-si impuna un stil propriu, un sunet deosebit si bogat care ii plaseaza foarte sus in ierarhia veteranilor genului. In acest articol insa ne vom rezuma la albumul de debut pe cont propriu al lui Roel - 'Vade'.
Chiar de la prima ascultare am realizat ca acest album este unul total lipsit de orice complex - desi piesele sunt aparent diferite, atat ca stil cat si ca groove, ele isi pastreaza o identitate asemanatoare, identitate ce-si pune amprenta pe intregul playlist, iar daca predomina beat-urile dubstep sau drum&bass, Funcken le asorteaza ingenios cu o serie de glitch-uri si cut-uri si cu o constructie meticuloasa a arpegiilor.
Starile sunt foarte schimbatoare, de cele mai multe ori insa ne uimeste o atitudine hotarata a pieselor in combinatie fireste cu partea melodica, uneori ambientala, bucati de percutie prelucrate cu minutiozitate, patch-uri si efecte inovatoare care transforma sound-design-ul intr-o stiinta si in acelas timp intr-o arta.


Roel Funcken - Daze Flextone





Tracklist:

1. Gallice
2. Vertox Dreaming
3. Cobaned Banner
4. Ledge
5. Fiction Stub
6. Bluent
7. Daze Flextone
8. Skarm Sfias
9. Spi Trade
10. Martyrz
11. Koortshond
12. Vade
13. Lyra Stellum
14. Orc Darce
15. Halfkriel
16. Lajor Mazer

Anshlavs - Ezhik-Palach


Urmatorul release e interesant atat muzical cat si ca origine - creatorul albumului 'Ezhik-Palach'('Ariciul-Calau') este detinut intr-o inchisoare din Letonia, respectiv conditiile in care a fost creat albumul fiind destul de limitate. Cu toate acestea, albumul impresioneaza. Impresioneaza atat prin calitatea mixajului si a mastering-ului cat si prin originalitatea sa. Astfel Anshlavs reuseste sa combine o linie destul de melodica, intr-o tonalitate trista, melancolica, incarcata de emotii, cu un beat abstract, experimental, inundat de glitch-uri. Structurile pieselor sunt des schimbate, piesele trecand usor dintr-o stare in alta, dar de cele mai multe ori resimtindu-se atmosfera incarcata, grea.



Anshlavs - Dreadknot



Tracklist:

1 - Anshlavs - Changes / Early Morning
2 - Anshlavs - Opressed Mind
3 - Anshlavs - Last Shelter
4 - Anshlavs - First Trip
5 - Anshlavs - Retribution
6 - Anshlavs - Dreadknot
7 - Anshlavs - Red Fog
8 - Anshlavs - Memory Lies
9 - Anshlavs - Second Trip
10 - Anshlavs - Perhaps it Would Be Better...
11 - Anshlavs - Nothing
12 - Anshlavs - Hope
13 - Anshlavs - Ezhik-Palach
14 - Anshlavs - Last Trip
15 - Anshlavs - I Saw My Body And People Loved Me
16 - Anshlavs - Thank You!